Ipocrizii

A avea. Eu am, tu ai, noi avem, voi aveti, altii au, unii n-au, mai multi n-au, si pe aialalti ii doare in....cot! Din pacate, ne-am trezit in uralele multimii care aclamau si proclamau democratia. Democratia...trei sferturi dintre cei care urlau acolo nu aveau habar ce insemna, ce reprezinta si ce sa mai vorbim despre un eventual impact. Nu interesa pe nimeni urmarile a ceea ce a insemnat cel mai mare punct de cotitura pe care noi romanasii n-i l-am oferit. Dar uite ca fara sa vrem, democratia a adus cu ea si schimbarile pe care nici macar acum, dupa douazeci de ani, nu am reusit sa le ingurgitam, si ne chinuim, dand din stamba in postav si invers sa ramanem pe poteca noastra. Care poteca frate? Ca abia daca este o liniuta acolo pe care tiptil, tiptil o ataci cu varfurile degetelor. Vezi sa nu te abati cumva, ca dai cu nasul de mirosurile democratiei. Comunisti! Asta suntem...comunisti! Desi nimeni nu vorbeste despre asta, desi toti incearca sa inchida ochii, cu toate astea, ochii care vor sa vada pot privi departe. Cincinale? Nu mai exista cincinale, exista in schimb duodecinale. Cultul conducatorului...sa nu vina nimeni sa imi spuna ca nu exista! Acum mai mult ca niciodata! Daca inainte cultul insemna poza conducatorului in fiecare casa, deasupra capului la pat, langa crucea cu Isus, acum e in fiecare ziar, tot la a doua imagine la televizor, si in baia de multime. Vreti sa ziceti ca nu sunt inchise granitele? Priviti-va libertatea: rusinea Europei, bataia de joc a americanilor prin fel de fel de filme ipocrite, plusvaloare pentru altii, nu pentru tara in care ne-am nascut! O sa ajungem niste mizerii umane...o sa ajungem sa mergem la un "test" si ala sa se uite indobitocit la tine cu o fata de sindromul Down, spunandu-ti scarpinandu-se natang cu un deget in varful capului un inceput de propozitie imbecila si incoerenta. O sa ajungem sa mergem cu copiii nostri de mana la scoala, platind profesorii inca din clasa I ca sa il tina pe ala micu numa in note de A....pfoai, ma scuzati, va rog sa ma scuzati, mare greseala am facut :))...asta cu profesorii deja se intampla de ceva vreme!!!! Ca deh, doar cand o sa fie mare, la facultate o sa intre pe concurs de dosare. Mergi sa le vezi la viitorii studenti notele si stai, scarpinandu-te tu acum in cap cu privirea indobitocita pe fata-ti, stai, privind indelung la sirul lung de viitori studenti care au intrat in facultate cu media anilor de liceu...10!!! Incerci sa dai de copilu tau, care tu neavand atatea posibilitati, ai tras de el sa invete, l-ai invatat sa invete, l-ai invatat ce e bine si ce e nu, si ai avut noroc ca nu s-a inhaitat cu bagabonti si ca nu a venit in nicio noapte sa iti puna cutitul la ureche, duhnind a vischeane. Nu, copilul tau a fost un exemplu, si continui sa il cauti, pe el, pe el care a terminat pe fortele si pe cunostintele lui liceul cu 9,90...si il cauti, si numa nu se mai termina lista de note de 10 a viitoarelor genii democrate consolidate de fundatia, de temelia pe care tu ai pus-o acu douazeci de ani. Intr-un final ajungi sa il gasesti pe fiu-to, timp in care ai vreme sa iti calculezi banii pe care trebuie sa ii faci ca sa il tii in facultate, sa ii platesti taxa anuala, pentru ca da, nu a intrat la buget!!! Te gandesti ca si caminul trebuie sa i-l platesti, te gandesti ca..."da-l in ... masii sa mearga sa munceasca, ca doar si eu am muncit de la saispe ani, si am facut liceul la seral pe vremea mea! Ce, el nu poate sa munceasca si sa faca si facultate? Ia sa se descurce el singur..."
Ajungi acasa inmarmurit, copilul dezamagit, tu dezarmat, copilul debusolat. Iti pui o tuica, si injuri in gand..."Ipocritii masii!!!"