Vise

Dormi, adâncit în propriile-ţi răzvrătiri ale subconştientului, timp în care răspunsurile sunt acolo, aproape, mereu lângă tine. Cu toate acestea, îţi lipseşte capacitatea de a observa şi mai mult decât atât, eşti ulterior doborât de propria-ţi inevitabilă uitare. Cu toate acestea, frânturi de gânduri încep încet să revină anunţând prolific posibilitatea de a readuce la viaţă spiritul întreg al povestirii visate în adâncuri. Odată cu gândurile, vin şi sentimentele, simţurile fiindu-ţi şi ele asaltate de acţiunea pe care încă nu o înţelegi. Într-un mediu freudian, ceea ce ai trăit atâta timp cât ai dormit nu a fost altceva decât un răspuns la un stimul simţit cu ceva timp în urmă, stimul care a lăsat un efect asupra ta, de cele mai multe ori insesizabil. Cu toate că părintele psihanalizei considera, probabil pe bună dreptate, că fiecare vis conţine conotaţii sexuale, sau că este creat pe baza unor stimuli sexuali, e posibil ca subconştientul să scoată la iveală şi alte lucruri magnifice.
Nu te-ai trezit niciodată lac de apă, speriat, cu răsuflarea grea şi inima bătându-ţi cu putere în piept? Eu cred că exceptând violul sau orgasmul, nici o conotaţie sexuală nu poate să existe în toate aceste explozii emoţionale la un loc.

Se spune despre Freud că pentru a putea scrie una din cărţile lui, "Interpretarea viselor" a folosit un ceas deşteptător pe care îl fixa să sune în fiecare noapte din jumătate în jumătate de oră. Astfel se trezea bulversat din cauza somnului, dar cu mintea limpede şi cu ceea ce tocmai visase în minte. Fugea şi trecea totul pe hârtie, fiecare detaliu al visului, tot ce îşi putea aminti. A reuşit astfel după un timp să poată să observe nişte tipare care în vis substituiau întâmplări, obiecte sau persoane reale. A reuşit să creeze legături cu întâmplări din viaţa lui, amintiri pe care le credea uitate, sau persoane pe care nu le cunoscuse niciodată.

E vina subconştientului că ne oferă o gamă atât de variată de trăiri mai mult sau mai puţin intense, şi e vina creierului nostru pentru că nu e capabil să proceseze ulterior aceste informaţii.
Mai apoi intervine şi variabila timp în joc. Cu toate că noaptea e lungă, visul se spune că nu durează mai mult de câteva secunde, chiar dacă ai impresia că a durat o veşnicie. Visezi că faci ocolul pământului într-un balon julvernian timp de optzeci de zile, pentru ca mai apoi să te trezeşti, să te uiţi la ceas şi să vezi că ai aţipit câteva minute! Indiscutabil ceva murdar se petrece acolo, jos, în subconştient, ceva ce nouă nu ne e dat să înţelegem, cel puţin nu acum. Ne vedem nevoiţi să acceptăm visele aşa cum ne sunt ele date, fără posibilitatea de a le manipula, de a le influenţa sau elimina!