Prietene

luni, 17 mai 2010

Dusul Social. Extinctia #7

- Asta se va întâmpla cu întreaga rasă umană, Arian! Nu mai avem nevoie de Bomba Atemporală, de dilatarea timpului! Prozon din nou părea mulţumit de ceea ce a reuşit să îndeplinească şi de descoperirile făcute.
- Nu puteţi să faceţi aşa ceva! Arian îşi reveni din şoc, şi mintea lui începea să lucreze pentru a construi un plan.
- Acum, dacă vrei să îi opresc din a mai face mai multe victime, te rog să continui ce ai început! Prozon ştia că dacă Arian va accepta această situaţie, atunci războiul lui cu lumea e pe jumătate câştigat.
Arian i-a făcut un semn din cap, un semn de supunere, iar Prozon i-a oprit pe cei cinci „Ei” care deja omorâseră aproape douăzeci de oameni din acea încăpere, majoritatea soldaţi. Fiecare a rămas legat la victima în care erau când Prozon le-a transmis să se oprească. „Curios lucru” îşi spuse Arian „asta înseamnă că totuşi, nu ţine de compatibilitate cub-surogat! Pot să aleagă pe oricine!”. S-a îndreptat docil către biroul pe care Maria încă inconştientă şi goală îl aştepta. Intră în ea rugându-se să termine cât mai repede, să nu mai prelungească acest chin mult timp. Prozon aştepta liniştit momentul în care aura lui Arian va deveni strălucitoare, semn că finalul era aproape. Acesta nu întârzie să apară, şi în curând Arian îşi lăsa toată sămânţa în interiorul cald al Mariei.
- Foarte bine, foarte bine! Prozon îşi frecă mâinile şi corpul lui pică la pământ, inert în momentul în care cubul ieşi din creierul surogatului.
Arian era încă în interiorul Mariei când l-a văzut pe Prozon cum atinge doar cubul de fruntea Mariei, fără a intra în ea. În schimb pelerina înregistra o activitate mult mai intensă decât de obicei, adunând un flux mare de energie în partea de jos a acesteia, parte care în curând se contopi cu corpul Mariei. Imediat a ieşit afară iar activitatea neuronală a pelerinei a revenit la un flux normal. Creierul lui Arian din nou înregistra informaţii legate de sistemul neuronal de data aceasta al Mariei şi a văzut un intens flux de energie străbătându-i tot corpul şi adunându-se în zona inghinală în apropierea uterului. Acolo s-a creat uniunea dintre cele trei forme de viaţă, ovulul Mariei, sămânţa lui Arian şi particula lui Prozon, rezultând o celulă a cărui ritm de creştere era mult superior unei gestante normale. Arian a estimat perioada de gestanţă la două zile, ceea ce însemna că avea două zile să salveze populaţia acestui pământ!
Prozon nu a mai putut să intre în corpul vechi, deoarece întregul sistem neuronal al acestuia era ars, ceea ce îl făcu să înceapă să îşi caute o victimă.
- Faci o greşeală, Prozon! spuse Arian la vederea cubului apropiindu-se de el, cu vădita intenţie de a-i ataca sistemul nervos.
Prozon se apropie de fruntea lui Arian, încercând să acceseze informaţii despre creierul acestuia. În momentul în care un colţ al cubului s-a apropiat la câţiva milimetri de fruntea lui Arian, acesta a eliberat o cantitate atât de mare de energie încât l-a trântit pe Prozon de peretele ce se afla la câţiva metri depărtare. Rămase puţin acolo uitându-se la pelerina transparentă a lui Prozon...jumătate era arsă! Activitatea neuronală a pelerinei începea să revină şi să prindă contur din nou, dar deocamdată mult mai slab decât înainte.
- Jumătate dintre echipele din fiecare încăpere vreau să îi găsiţi pe Arian şi pe Maria. Vă uploadez informaţia acum! Prozon transmitea această comunicaţie către toţi „Ei” din incinta Zonei 51. Îşi revenea cu greu din şocul de mai devreme şi aproape nici nu ştia ce s-a întâmplat cu el. A vrut să îşi ducă mâna la frunte, dar nu mai era în niciun corp, şi îl percepea pe Arian ca şi un flux imens de energie! Nu a mai văzut niciodată pe cineva să emane un asemenea flux...poate doar pe Conducătorul Suprem. I-a atras atenţia şi fluxul de energie emise de uterul Mariei, în care se dezvolta ceea ce avea să fie viitorul stăpân al Universului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu