Punct de vedere

Interpretări diferite, sensuri diferite, forme fel şi fel, imagini, culori, cuvinte. Toate sunt puncte de vedere. Niciunul nu există ca şi un modul fix în motorul zilelor noastre. Cu fiecare privire aruncată, percepţia se modifică. Acelaşi sentiment nu e capabil să revină de două ori la aceeaşi intensitate. Emoţiile pe care le încercăm nu sunt repetitive, deşi ne oferă momente în care am tinde să credem în continuitate. Ei bine nu, rupturile produse de fiecare conexiune neuronala, şi chimia creierului face ca omul să simtă ceva...de fiecare dată altceva. Impulsurile primite, intensitatea lor, densitatea şi lungimea undelor sunt factori care diferă de la om la om, de la situaţie la situaţie. Cu stupoare constaţi că nu are nici un sens ceea ce faci...pentru ca în secunda următoare să conştientizezi că nu e de loc aşa. Câteodată te întrebi ce semnificaţie are cuvântul pe care l-ai rostit mai devreme. Te pierzi în voluptatea intensă a chiar gândurilor proprii. Dar priveşti altfel, şi nimeni nu te poate convinge că nu e aşa. Chiar şi imaginile care îţi apar în faţa ochilor...nu te-ai întrebat niciodată dacă persoana de lângă tine vede aceeaşi imagine ca şi tine? Cine a stabilit culoarea Roşie va fiind culoarea Roşie? De ce e Roşie şi nu e Albastră? Nuanţe percepute diferit, separat şi independent duc la interpretarea incorectă a...la naiba...iarăşi am avut un punct de vedere!
Etichetele cu care ne îmbrăcăm în societate sunt puncte de vedere asupra lumii în care ne vedem. Separaţi suntem independenţi. Mai mulţi la un loc înseamnă interacţiune, înseamnă schimb de opinii, înseamnă multiple personalităţi, multiple gândiri şi mai mult decât evident, diferite aspecte/puncte de vedere. Ca şi sistem de atribuire a emoţiilor când independent şi când social, putem să aruncăm o umbră de deşertăciune asupra socialului deoarece inevitabil, necesitatea acestuia din urmă de a pune în evidenţă un lider face ca punctele de vedere să se estompeze. Totul în detrimentul fiecărei persoane ca şi individ care se vede obligat să accepte alte puncte de vedere decât ale lui. A fi unul singur înseamnă a-ţi persecuta indiferent de ce e în jur, conştiinţa. Dar aceeaşi conştiinţă îţi calcă în picioare la final orice punct de vedere...
Ei...am încercat şi eu să arunc un punct de vedere! S-ar putea ca a mea conştiinţă să îmi inducă sentimentul că am greşit, că ceea ce am făcut e doar o poliloghie inutilă şi că doar am lungit o sintagmă până în ceruri...