Dezordonat...

Cu gândurile într-o mie de direcţii, mereu atent, mereu speculativ, pregătit oricând să facă faţă unor situaţii imposibile, îţi răzvrăteşti mintea împotriva celor care le creează. Nu e rolul tău cel pe care îl joci, ci e al unui actor ce înnecat în alcool şi cu venele injectate nu a mai fost în stare să se interconecteze cu bioritmul natural al habitanţilor acestei planete.
Dar apoi ai descoperit arta, ai descoperit plăcerea de a creea, plăcerea de a fi apreciat sau huiduit pentru necontenitele inconsistente şi mereu inutile gânduri transpuse pe o foaie murdară de hârtie. Înainte de asta ai descoperit puterea de a face ce vrei, de a avea lumea la picioare şi de a-ţi duce la îndeplinire cele mai adânci dorinţe. Unde s-a dus acel om acum? Cine eşti tu, tu cel care ţii locul actorului răpus de propria-i vomă? Eşti un becisnic ce aderă la un scop mai înalt decât îi permite destinul...destin...vrei să demonstrezi ceva aici, nu-i aşa? Las că ştim noi! Vrei tu să arăţi ceva cu atitudinea asta, vrei să fii mai presus de lumea în care înoţi de atâta vreme. Vrei ca lumea să fie cea care la picioarele tale fiind, se apleacă şi îţi oferă ofrande vremelnice menite să îţi încânte sufletul şi să-ţi desfete mintea. SUferi de orgasme mentale personalizate stilului tău de viaţă.

Şi totuşi, destinul este cel care nu te lasă să faci mai mult decât şi actorul pe care îl înlocuieşti a făcut. Acum te gândeşti cum să faci să furi rolul altcuiva...cum să o mai faci încă o dată? Prima dată totul a decurs bine, dar acum dacă se prinde cineva? Dacă vine acea flacără de care AAron a fost atât de speriat, flacără ce are să îţi reteze viaţa pentr...dintr-o dată realizezi ce căcaturi de gânduri îţi trec prin tartăcuţă! Nu e posibil ca tu să recurgi la asemenea metode şi mai mult decât atât să te gândeşti la urmări divine ce ar putea să îţi afecteze continuitatea în acest habitat.

Coexistenţa reprezintă pentru tine chintesenţa interelaţionării umane. Dacă poţi să trăieşti lângă un om, şi mai mult decât atât, poţi să îl şi suporţi, atunci laşi toate rolurile deoparte şi te axezi probabil pe cel mai important rol posibil...

Până la urmă îţi va fi bine oricum are să îţi fie, deoarece termenele tale de comparaţie se opresc între rolul unui drogat şi cel al unui părinte...nu sunt prea multe opţiuni reale aici...hmmmm...