Integrare socială

În reţelele de socializare de fapt...E o integrare pe orizontală, unde eu te cunosc pe tine, tu cunoşti pe altcineva şi în final, eu o să cunosc şi pe acel altcineva. Dar cu ce mă ajută pe mine sau cu ce mă încântă faptul că îl cunosc pe respectivul? Nici măcar nu e reconfortant să ştiu că îl am acolo în listă şi că poate, peste ceva vreme, cândva...Nu!
Sunt persoane care au mii de prieteni...probabil îşi promovează imaginea prin nişte poze vechi pentru că cele noi arată nişte oameni livizi, aduşi de spate şi cu cearcăne, oameni care nu s-au mai ridicat de ceva vreme din faţa calculatorului, oameni pentru care lumina zilei le atinge retina doar prin intermediul geamului dublu termopan din faţa biroului. Sunt cei care într-o zi liberă dau faţă în faţă cu aerul curat o singură dată, pentru cinci minute doar pentru a merge până la magazinul din colţ să îşi cumpere ceva de ronţăit sau un pachet de ţigări. Apoi fug repede înapoi şi dau un clik pe refresh pentru a vedea dacă nu a lăsat cineva un post între timp...
Unde sunt scrisorile, unde sunt vremurile în care cărţile erau cei mai buni prieteni, unde sunt vremurile în care aveai prieteni? Oare devii un sociopat? Te uiţi în oglindă, cearcănele te sperie, muzica parcă e aceeaşi, lumina e tot artificială. Alţii parcă ies mai mult, parcă încearcă să renunţe la a creşte oi şi vaci într-o fermă artificială care îţi distruge neuronii unul după altul. Mai bine îţi înneci creierii în alcool în fiecare seară decât să foloseşti reţelele sociale pentru a-ţi găsi prieteni virtuali.
Hai că îţi dau un Tweet, să vedem dacă îţi place. Pfoai, e ziua ta de naştere! Ce noroc cu Facebook şi Hi5 că m-au anunţat...nu aş fi ştiut nici într-o mie de ani, Ar trebui să le faci cont şi la părinţi şi bunici ca să nu le uiţi cumva zilele de naştere.
Suntem dependenţi...dar nu de aer curat! Suntem dependenţi de tehnologie şi fără ea am fi nişte invizibili, nişte necunoscuţi. Suntem dependenţi de reţelele de socializare, le oferim baze de date cu o groază de informaţii unor oameni, pe gratis. Facebook are o bază de date cu adrese de e-mail de 500 de milioane de persoane. Nu cred că aţi vrea să faceţi calculul să vedeţi ce valoare înseamnă...
Pfoai, am fugit să văd cine mi-a dat un buzz, am dat sonorul la maxim ca să aud dacă îmi scrie cineva!
O să ajungem ca şi în cărţile lui Asimov, unde oamenii nu se mai întâlnesc, ci comunică doar prin intermediul hologramelor...De altfel, aşa cum jumătate dintre poveştile lui Jules Verne s-au îndeplinit, de ce nu s-ar îndeplini şi poveştile lui Asimov?